Poate România să devină următoarea destinație pentru turismul vinicol în Europa?

Cu soiuri de struguri nativi și o paletă în plină dezvoltare de vinării noi, România își reinventează vechea moștenire viti/vinicolă cu speranța de a deveni o nouă destinație interesantă pentru turismul vinicol în Europa.

Vinul nu este nimic nou în România. De fapt, vinul s-a născut literalmente aici – sau cel puțin aici s-a născut Dionysos, zeul vinului, dacă vrei să crezi legendele. Și totuși, în ciuda acestui pedigree și a moștenirii sale viti/vinicole de 6.000 de ani, vinul nu este ceva la care cei mai mulți oameni se gândesc atunci când aud de România. Dar acum, există planuri ambițioase pentru a atrage turiștii iubitori de vin în țară cu o infrastructură nouă, îmbunătățită; crame de ultimă generație; și – cel mai important – vinul de clasă mondială, pentru a pune România pe hartă ca destinație pentru turismul vinicol în Europa.

România destinație pentru turismul vinicol în Europa. Să ne scuturăm de trecut

Când vine vorba de vinificație, România este o țară a superlativelor: nu numai că este unul dintre cei mai mari producători din lume, dar are și una dintre cele mai vechi tradiții de vinificație din lume. Cu toate acestea, o mare parte din potențialul natural viticol al României a fost risipit în timpul regimului comunist de 40 de ani, când vinificația a devenit naționalizată și cantitatea a depășit calitatea. Chiar și după căderea comunismului în 1989, reputația României de producere a vinului ieftin, a fost greu de zguduit; cu toate acestea, în ultimul deceniu, următoarea generație de vinificatori a reușit să facă exact acest lucru, investind în cramele lor și folosind fondurile UE pentru a produce mai multe vinuri premium, care sunt încă relativ accesibile.

Citește și: Vrei să deguşti vinul direct de la cramă? Nimic mai simplu: ai nevoie de noua hartă viticolă a României!

Atât strugurii internaționali, cât și cei autohtoni înfloresc în România, dar numeroasele soiuri autohtone oferă un punct de diferențiere și de promisiune. „Cred că accentul tot mai mare pe vinurile de calitate din struguri locali va juca un rol important în viitorul vinurilor românești”, spune Caroline Gilby, MW și autoare a cărții „The Wines of Bulgaria, Romania and Moldova”. „Negru de Drăgășani, Fetească Neagră, Fetească Albă, Fetească Regală și Grasa, de exemplu, pot produce toate vinuri de înaltă calitate și chiar incitante cu atenția potrivită (precum și adăugând o notă locală cupajelor cu nume internaționale celebre) și sunt unice din această regiune. Acest lucru va ajuta la conectarea vizitatorilor și a turiștilor”.

România următoarea destinație pentru turismul vinicol în Europa

Este nevoie de mai mult decât un vin bun pentru a deveni o destinație enoturistică și, chiar și cu reputația sa câștigată cu greu, îmbunătățită, România are încă multe de făcut pentru a atrage piața internațională a turiștilor iubitori de vin, dar ambiția este cu siguranță acolo. „[În România] există peste 200 de crame noi [care s-au] deschis în ultimii 10 ani, dintre care multe mizează pe turismul vinicol”, spune Philip Cox, fondator și director comercial al Cramele Recaș, cel mai mare exportator al României.

Cu sediul în vestul României, în regiunea Banat, în apropierea orașului Timișoara, există Cramele Recaș, un pionier pe frontul viticol al țării. În 2019, Cramele Recaș a întâmpinat peste 30.000 de turiști la uriașa cramă ce acomodează 15.000.000 de litri de vin, iar acum există un nou centru de vizitatori și un magazin de vinuri în construcție, precum și un nou magazin de vinuri tip boutique în centrul orașului Recaș. Dar afacerile nu au fost întotdeauna în plină expansiune. „Nu a existat enoturism în România până la mijlocul anilor 2000”, spune Cox, care a înființat Cramele Recaș în 1998. „Am construit primele noastre facilități pentru oaspeți în 2003, iar la acea vreme, afacerea noastră era singura destinație turistică din imediata regiune, dar, evident, asta se schimbă acum cu mai multe afaceri noi, nu numai cu vin, ci și cu călărie, drumeții etc”.

Citește și: Cum începe povestea Tohani România și cum se scrie istoria unui vin autentic românesc: Feteasca neagră? Dar mai ales, cine este Virgil Mândru, omul care și-a dedicat viața și sufletul unui mare vis?

Atât turismul intern, cât și cel internațional a fost în creștere în România, sosirile crescând cu aproximativ un milion în fiecare an, începând cu 2015. Principala tactică de marketing pentru crame a fost aceea de a încadra turismul vinicol cu celelalte atracții majore ale țării, cum ar fi satele sale protejate de UNESCO și atracțiile naturale ale Munților Carpați, coasta Mării Negre și Delta Dunării. Cox spune: „România poate oferi un enoturism cu un raport calitate-preț mai bun decât marile regiuni tradiționale precum Bordeaux sau Valea Napa și, de asemenea, un element distinct al turismului rural de întoarcere la natură în regiuni nealterate, cu industrializare scăzută, mâncăruri tradiționale și neschimbate, cultura tradițională, care este rară în Europa”.

Alte crame mizează pe punctul comun de referință românesc al vampirilor pentru a transforma turiștii în degustatori. Cu o cramă impresionantă și un magazin de cadouri cu o colecție de vinuri numită Contele Întunecat al Transilvaniei și Fecioarele Transilvaniei, Budureasca din renumita regiune Dealu Mare a României nu este subtilă în abordarea sa. „Este ceva ce încercăm”, spune managerul podgoriei Budureasca, Gheorghiu Şerban. „Dacă cineva vede Fetească Regală, oamenii nu știu ce este, dar e ceva ce știu.”

La Domeniul Bogdan, locația se înscrie foarte mult în strategia de promovare. Situată în Medgidia (cu podgorii în Murfatlar, la aproximativ 10 kilometri distanță), această cramă biodinamică nouă și elegantă se află la mică distanță de punctul turistic favorit al Constanței, coasta Mării Negre din apropiere, care este plină de hoteluri. „Tradiția vinificației este foarte veche în acest loc”, spune somelierul Vlad Burugă, „dar pe harta oenoturismului suntem noi. Este esențial pentru turismul vinicol să aibă mai multe locuri de cazare la sau în apropierea cramei.”

Definirea unei destinații

Deși există ținute notabile în toată țara, România nu are încă o destinație de vin concentrată. Regiunea viticolă de sud a regiunii Dealu Mare pare să fie totuși cel mai bun pariu. ‘Dealu Mare are trei avantaje majore’, spune Dan Burlacu, director comercial al cramei Viile Metamorfosis. ‘Suntem lângă București; avem diversitate pentru ca sunt aproximativ 40 de crame într-o regiune foarte compactă; și aici este calitatea. Dacă te uiți la numărul total de medalii din România, peste 60% au fost obținute de vinurile din această regiune.’

Vinurile roșii sunt vedetele regiunii Dealu Mare. În comparație cu celelalte regiuni ale țării, Dealu Mare primește în medie 15-20 de zile de soare suplimentare pe an și este, de asemenea, binecuvântată cu solul bogat în fier de la poalele Carpaților Meridionali, care este ideal pentru soiurile roșii locale precum Fetească Neagră, Negru de Drăgășani și caii de bătaie internaționali precum Cabernet Sauvignon, Merlot și Syray.

Citește și: Feteasca Neagră, soiul românesc de strugure cu cel mai mare potenţial

Cu toate acestea, regiunea nu se concentrează doar pe producerea de vinuri superioare, ceea ce – pentru înregistrare – se descurcă extrem de bine. Există un plan de afaceri pe mai multe direcții pentru a transforma Dealu Mare într-o atracție majoră, țintind o clientelă mai tânără. „Consumatorul devine din ce în ce mai tânăr”, spune Burlacu. „Au început să plece în străinătate și să descopere vinuri noi. [După] s-au întors în țară și au schimbat standardul de calitate, alegând să nu mai cumpere vinuri nu atât de fericite.”

Cu colecția lor de vinuri premiate, Metamorfosis și întregul Dealu Mare lucrează împreună pentru a viza tinerii cu vârste între 18 și 35 de ani, sincronizând programul de funcționare al cramei, găzduirea de evenimente și unirea forțelor cu operatorii de turism locali. Există și noi drumuri locale în construcție cu piste pentru biciclete, se construiesc noi locuri de cazare (inclusiv un hotel de 100 de camere în curs de dezvoltare în apropiere de Ploieşti) și, cel mai ambițios dintre toate, intenționează să creeze cel mai mare festival de muzică din România la Dealu Mare în următorii trei ani. „Din cauza a ceea ce facem aici, oamenii încep să descopere regiunea. Pariul meu este că Dealu Mare ar putea deveni un model pentru toate celelalte regiuni viticole. Trebuie doar să fim descoperiți și să ne organizăm”, spune Burlacu.