Ce să vizitezi în Dresda. 9 obiective turistice cool și neobișnuite

Dresda, deși un oraș din fosta Germanie comunistă, reprezintă unul dintre locurile în care nu ai cum să te plictisești pentru că, într-adevăr, ai ce să vizitezi.

Înainte să văd Dresda, aș fi spus că Berlinul este cel mai cosmopolit oraș din Germania și că nici unul nu-l poate egala. În plus, cine s-ar fi gândit că Dresda, un oraș distrus aproape în totalitate în timpul bombardamentelor celui de-al doilea război mondial, se va ridica și va avea atât de multe de oferit. Ei bine, iată câteva obiective cool și neobișnuite în Dresda care te vor convinge că ai cu adevărat ce să vizitezi în acest oraș impresionant.

Kunsthofpassage – muzica burlanelor

Când începe ploaia acest sistem de scurgere și jgheaburi colorate din Neustadt Kunsthofpassage se transformă într-un instrument muzical fermecător. „Curtea elementelor” reprezintă una dintre cele mai ciudate, dar și apreciate atracții turistice din districtul studențesc din Dresda.

Kunsthofpassage este un experiment de artă realizat de chiriașii clădirilor de apartamente pe care sunt instalate lucrările. Creată de sculptorul Annette Paul și de designerii Christoph Rossner și Andre Tempel, această piesă de artă urbană a fost inspirată de Rube Goldberg Machine, transformând simplul refugiu al precipitațiilor într-o simfonie orchestrală spectaculoasă.

Abatorul cinci

Abatorul cinci își deschide ușile întunecate fanilor lui Kurt Vonnegut. În cartea lui Kurt Vonnegut, „Abatorul Cinci”, personajul principal, Billy Pilgrim este capturat de nemți și dus la Dresda. În Dresda, Billy este ținut într-un abator neobișnuit. Din această locație, Billy, precum și cei care l-au capturat, supraviețuiesc bombardamentului din Dresda care a ucis aproximativ 25.000 de oameni. Această relatare fictivă reflectă aproape perfect experiența reală a lui Vonnegut în război. În timpul celui de-al doilea război mondial, Vonnegut a fost prizonier în Dresda, a fost bătut și închis într-un abator real, Abatorul cinci. Când Vonnegut a ieșit din abator, a văzut cum „arăta suprafața lumii”, rezultatul bombardării masive de la Dresda de către forțele aliate. „Erau prea multe cadavre pentru a fi îngropate. Așadar, germanii au trimis trupele să le ardă. Toate rămășițele acestor civili au fost transformate în cenușă ”, spunea Vonnegut. Aceste experiențe oribile au inspirat cartea din 1969 a lui Vonnegut, numită după locul care probabil i-a salvat viața.

În mod curios, majoritatea locuitorilor din Dresda nu ar putea spune exact cine a fost Kurt Vonnegut și nici unde se află actualul Abator cinci.

Astăzi, Abatorul cinci a fost transformat într-un centru de convenții și evenimente, dar arhitectura originală este în mare parte intactă și acum este protejată. Subsolul a fost renovat și include acum un zid memorial pentru Kurt Vonnegut și romanul său.

Pfunds Molkerei

Pe lângă produsele lactate fine, cel mai frumos magazin de lapte din lume oferă și o sărbătoare pentru ochi.

Acest mic magazin din Dresda este cel mai frumos magazin de lapte din lume, un titlu oficial înscris în Cartea recordurilor. Această titulatură poate fi greu de verificat, însă nu cred că sunt mulți concurenți în lumea aceasta care să rivalizeze cu Pfunds Molkerei.

Lăptăria a fost deschisă în 1880 de către Paul Gustav Leander Pfund și a supraviețuit bombardamentelor din al doilea război mondial, bombardamente ce au distrus aproape întreg orașul.

De la deschidere și până acum s-au schimbat foarte puține în interiorul magazinului, însă exteriorul a fost renovat aproape în totalitate. Odată cu el și tehnologia a fost schimbată , astfel încât laptele să poată fi refrigerat și pasteurizat.

Astăzi locuitorii din Dresda nu vin aici doar ca să-și cumpere lapte, ci pentru întreaga atmosferă a locului. Interiorul este decorat cu ceramică Villeroy&Boch și pictat manual. Din podea și până în tavan sunt îngeri dansatori, copilași dolofani, vaci și creaturi ale pădurilor. Totul este în albastru și auriu, iar spațiul este luminat de candelabre, lucru care te duce cu gândul la un magazin de bijuterii de lux mai degrabă decât o lăptărie.

Telecabina Schwebebahn

Aceasta este o telecabină unică ce navighează prin Dresda, de fapt cea mai veche cale ferată suspendată din lume.

În loc să stea pe șine ca o telecabină obișnuită, acesta atârnă de o singură șină în partea de sus. Telecabina face legătura dintre cartierele Loschwitz și Oberloschwitz și rulează pe o pistă de aproape 3000 de metri, susținută de 33 de stâlpi, dintre care cel mai înalt are 140 de metri.

Acest tren plutitor al Dresdei a fost creat de Eugen Langen care a mai construit o astfel de telecabină și în Wuppertal, ce a fost dată în funcțiune în 1901 și care este cea mai veche cale ferată suspendată din lume.

Codex-ul din Dresda

Codexul de la Dresda a fost numit în tradiția tuturor celorlalte coduri: nu pentru punctul său de origine, ci pentru locul său de odihnă final. Astăzi se află în librăria saxonă de stat din Dresda, sub sticlă și deasupra unei oglinzi, lucru ce permite vizualizarea textului pe ambele părți.

Este cel mai complet dintre cele trei codexuri autentificate, care datează din Mexicul precolumbian, Chichen Itza din secolul al XI-lea sau al XII-lea din Yucatan și este considerat a fi o copie a unei opere mult mai vechi. Cu toate că pasionaților le-ar plăcea să creadă că deține secretele apocalipsei viitoare, în realitate, nu face decât să picteze o imagine a unor meticuloși astronomi timpurii, care dețineau graficele astronomice ale Lunii și planetei Venus, inclusiv calcule precise ale eclipselor lunare. Aceste diagrame ar fi servit ca almanah și calendar pentru ritualurile sărbătorilor.

Panometrul din Dresda

În interiorul unui fost gazometru din Germania, o pictură la 360 ° te duce înapoi în timp la Dresda anului 1756.

Opera artistului austriac Yadegar Asisi, termenul „panometru” este unul unic, creat de artist pentru a întruchipa descrierea panoramelor prezentate în peretele interior al unui fost gazometru, un rezervor circular pentru depozitarea gazelor naturale.  Panometrul a fost prezentat pentru prima dată în anul 2006 și se pare că mai este unul în Leipzig.

La început, gazometrul pare un loc ciudat pentru o expoziție de artă, dar pentru o vitrină panoramică, este genial.

Muzeul igienei germane

Muzeul igienei germane a fost fondat în 1912 și deține o colecție de peste 12 mii de obiecte. De-a lungul istoriei a servit ca unealtă atât pentru educație, cât și pentru propaganda politică.

Muzeul se descrie ca un muzeu al omului, iar în acest spirit, cea mai mare parte a colecției permanente este dedicată unei părți a corpului și minții.

În interiorul acestui muzeu sunt camere concentrate pe temele Trăind și Murind; Mâncând și bând; Amintirea, gândirea și învățarea; și Sexualitate, printre altele.

Yenidze

La începutul secolului 20, Hugo Zietz, un magnat al tutunului originar din Dresda, a vrut să construiască o fabrică de țigări care să proceseze tutunul  pe care compania sa îl importa din Imperiul Otoman. Însă, conform legii, era strict interzis să construiești clădiri de fabrică care ar putea strica orizontul baroc al orașului.

Arhitectul Martin Hammitzsch a descoperit un mod isteț de a sfida această lege. El a desenat fabrica într-un mod art deco, inspirată de structura unei moschei, ascunzând scopul ei actual în spatele aspectului arhitectural. Planul lui a reușit și astăzi sute de turiști confundă această fabrică cu o moschee.

Aspectul neobișnuit al fabricii a fost un instrument de marketing perfect pentru Zietz, ale cărui țigări s-au vândut foarte bine în anii următori. Numele său, „Yenidze”, derivă din locul actual al Greciei de Nord în care Zietz a avut principalele sale câmpuri de tutun.

Pajiștea lui Joe Cocker

Pe 2 iunie 1988, muzicianul englez, Joe Cocker a ținut un concert în parcul central din Dresda. Nimic neobișnuit. Însă a fost un spectacol special. Germania era încă la un an distanță de unificare și căderea zidului, iar Dresda, asemenea întregii Germanii de Est nu era foarte deschisă către cultură, un concert rock fiind o raritate absolută.

Pus la cale de către organizația de tineret a guvernului, concertul lui Joe Cocker, a fost un prim pas pentru îmbunătățirea relațiilor dintre est și vest.

Vizita lui Cocker a fost punctul culminant al unui strigăt public pentru mai multă libertate în Germania de Est. În timp ce muzica era interzisă în Est, germanii din vest dădeau concerte la Poarta Brandenburg pentru ca și frații lor de peste zid să poată auzi. Astfel se organizau din ce în ce mai multe proteste iar la un concert au fost arestate peste 158 de persoane într-o singură noapte, toate susținând libertatea muzicii. Un an mai târziu, guvernul din est a decis să ridice restricția asupra muzicii și așa a ajuns Joe Cocker să cânte la Dresda. El a fost primul artist care a urcat pe o scenă din Est, iar locul în care a cântat este și azi marcat în parcul din Dresda, în fața a 85 de mii de oameni.